Limba Sarda

Naschet su "Distretto Bio Sardegna": "Oportunidade manna pro s’ìsula"

  ITA      SRD

distretto-bio

 

 

CASTEDDU. Naschet su “Distretto Bio Sardegna” , chi est sa manera coordinada pro rapresentare totu sas fileras produtivas de genia biològica de totu su territòriu regionale. Su bio-distretu l’at a inghitzare su Comitadu promotore nou, ue bi sunt s’Assòtziu de produtores de Sardigna Bio, Anci Sardigna, Coldiretti Sardigna e sa fundatzione Its Filera Agroalimentare de sa Sardigna.

Sa punna de primore de su distretu biològicu est de favorèssere sa sortida e sa leada in parte de sos atores de sa filera biològica, agiudende-los a tales de crobare sas fainas issoro cun sas fronteras noas de sa sustenibilidade (energias annoadoras, biodiversidade, calidade de su traballu e de sa vida). Su bio-distretu cheret in prus favorèssere sas relatas prus giustas in sa filera, creende relatas noas e diretas intre produtores e consumadores, pro more de modellos de isparghinada diferentes che a sa filera curtza e sos grupos de còmpora solidale, in prus de dare impèllida a sas amministratziones pùblicas a ismanniare sas còmporas birdes pro mensas  iscolàsticas, ospidales e àteros servìtzios pùblicos.

“S’isbetu est chi su bio-distretu potzat devènnere una impèllida prop favorèssere s’export de sos produtos locales a livellu internatzionale”, narat su sìndigu metropolitanu e de Casteddu Paolo Truzzu. “Sa costitutzione de su distretu nos at a cunsentire de arresonare cara a cara cun sas ghias ministeriales e otènnere prus dinare, a tales de sustènnere una agricultura sustenìbile, isvilupare sa chirca, s’annoamentu e sa cultura rurale, inghitzare fileras curtzas e crobare sa tutela de sa biodiversidade cun s’isvilupu de sas leadas rurales chi faghent agricultura avantzada”, annanghet Truzzu. Pro s’Assessore a sas Atividades produtivas de su Comune de Casteddu, Alessandro Sorgia, est  “una oportunidade manna pro sa tzitade de Casteddu e pro totu sa Sardigna, e at a èssere a seguru unu traste de pesadura de sas fainas produtivas de su setore”.

“In custu cuadru, cherimus devènnere una organizatzione chi agiudet sos operadores de s’opsitalidade, de sa chirca, de sa tecnologia, de s’agricultura e tiret a in antis acordos cun s’amministratzione pùblica pro assegurare a sos tzitadinos unu ambiente sanu ue istare, cunu màndigu sanu pro sas persones prus dèbiles, unu sustennu a chie sèberat sa bia de sa sustenibilidade e s’amparu de su territòriu pro sos bisitadores e pro sas generatziones benidoras”, narat Andrea Campura, presidente de s’Assòtziu de Produtores de Sardigna Bio.

“Unu traste chi serbit e chi atòpat sos bisòngios de su produtore e de su consumadore, semper prus atentos in sa produtzione e in su sèberu de sas temàticas birdes”, annanghet su presidente de Coldiretti Sardigna Battista Cualbu, “in unu setore chi mustrat oportunidades mannas ma finas su bisòngiu de cumpartzida e acarada”. “Sa Sardigna, cun prus de 120 mìgia ètaros, si pònet pro mannària de terrinu pastinadu bio a su de sete postos intre sas regiones italianas, e s’Italia est, finas in su 2019, su primu Paisu europeu pro nùmeru de aziendas agrìculas impinnadas in su biològicu, cun prus de 80 mìgia operadores chi bi traballant. Sos consumos domèsticos de màndigu biològicu in Italia marcat in bonu dae prus de deghe annos, cun una crèschida in s’ùrtimu annu, registrada in làmpadas 2020, de su 4.4%, afortiada mescamente in tempos de lockdown”. Finas s’Anci Sardigna at agradèssidu de leare parte a su Comitadu promotore: “Pensamus chi in custos tempos sos territòrios si depant torrare a organizare e a traballare paris: intre istitutziones, intre fortzas econòmicas e sotziales, intre impresas, intre traballadores. Su Distretu Bio podet èssere una cosa in prus chi cunsentat unu isvilupu armònicu de sa Sardigna chi unnat a sa calidade de sas produtziones e cun s’armonia intre òmine e creadu pro isvilupare traballu, connoschèntzias e una economia sana a mesura de sa comunidade”.

 

contributo regione sardegna sito.jpg